INTRODUCERE LA PENTATEUH

„ Critica moderna a indraznit sa submineze si sa atace aproape toate cartile Sfintei Scripturi, dar pe nici una cu atdta cutezantd ca pe acea a Pentateuhului, decatpoate in cazulprofetiei luiDaniel.... Sa luam pozitie in ce priveste realitatea - cuprinzatoare, profunda si concludenta - potrivit cdreia autoritatea lui Cristas a rezolvat chestiunea pentru toti cei care ll recunosc afi atdt Dumnezeu, cat si om". -William Kelly „Pentateuhul este o introducere esentiala pentru intreg Cuvdntul lui Dumnezeu. El deschide ceea ce vafi apoi desfasurat pe larg, conducdndu-ne mereu tntru nddejdea unei impliniri care, desi indepartata, este sigurd. " - Samuel Ridout Inainte de a comenta asupra fiecareia dintre cele cinci Car|i ale lui Moise, avand in vedere c& acest material constituie o parte at^it de esentiala din revelatia biblicS, am dori sS prezent&m cSteva aspecte legate de Pentateuh in general. I. Titlurile Pentateuhului Primele cinci carti ale Bibliei poarta indeobste denumirea de „Pentateuhul". In vechime, cartile se prezentau sub forma unor suluri, mai degraba decat sub aceea a unui „codex" cu paginile legate (adica sub formS de carte). Sulurile acestea numite in greaca teuchoi^ erau pastrate in containere sub formS de teaca. Termenul pentateu-chos din greaca InseamnS „cinci suluri", de aici provenind termenul „Pentateuh." Evreii Ti spun Pentateuhului „Tora" (in ebraica: lord, „lege" sau „instruire"), con-siderandu-1 cea mai importanta parte a Bibliei lor. Un al treilea titlu sub care sunt cunos-cute tndeobste aceste volume este aceea de „CarJile lui Moise". Nu putem ignora iro-nia faptului ca in Bibliile unora dintre tarile nord-europene in care se semnaleaza cea mai mare opozitie fata de paternitatea lui Moise asupra Pentateuhului aceste carti sunt intitulate nu „Geneza", „Exodul" etc., ci „Prima carte a lui Moise", „A doua carte a lui Moise" etc. Cu excepjia cartii Numeri, al carei titlu este traducerea grecescului arithmoi si a latinescului Numeri, noi rejinem denu¬mirea sub care apar aceste cinci carti in tra¬ducerea in greaca a Bibliei, Septuaginta (LXX), adaptand grafia §i pronuntia lor. (Vezi studiul asupra fiecarei carti in Co-mentariul Biblic al Credinciosulm)'. Adesea evreii numesc aceste carti dupa primele cuvinte ale textului ebraic. Astfel Genezei i se spune BereshXth (,JLa ince- Put'!>-' II. ContinutuI Pentateuhului in englezS (si in romanll, n.tr.) lege are o arie de sensuri mai restransa decat cea a termenului ebraic tord, de unde rezulta ca termenul „Pentateuh" este ideal pentru cretinism, exprimand importanta uriasS pe care o ocupa in cadrul sau acest set de cinci volume. A. Geneza Geneza este un titlu adecvat, intrucat in greaca\ (genesis) are sensul de inceput. Prima carte a Bibliei ne poarta inapoi la originile universului, pamantului, omului, casatoriei, pacatului, adevaratei religii, na^iunilor, aparitiei diverselor limbi si a poporului ales. Primele unsprezece capi- 23 24 Intrbducere la Pentateuh tole ne prezinta un cadm foarte cuprinzator al istoriei umane, pe cand Tn capitolele 12 la 50 firul narativ se concentreaza asupra istoriei familiei lui Avraam, Isaac, Iacov §i a fiilor acestuia. - B. Exodul Exodul (gr. exodus - ie?ire) ne arata cum, pe parcursul a patru sute de ani, fami-lia lui Avraam s-a transformat Tntr-o natiu-ne, m condipMle de munca fortata la care a fost supusa de faraonii Egiptului, pentru ca apoi s& vedem cum, sub conducerea lui Moise, israelitii au fost izbaviti din robia egipteanS. Restul cartii este consacrat prezentarii Legii si descrierii amanuntite a cortului intalnirii (tabernacolului). C. Leviticul Leviticul este un manual pentru leviti, de unde si numele. In el sunt descrise ritu-alurile necesare oamenilor pacatosi din acea era" pentru a putea avea part&sve cu un Dumnezeu sfant. Cartea contine imagini §i tipuri ale jertfei lui Cristos. D. Numeri Numeri, dupa cum sugereaza termenul, confine o numaratoare a poporului sau un recensamant - de fapt unul la tnceputul cartii, altul la sfSrs.it. Titlul ebraic al cartii: „!n desert" (Bemidbar), este mai expresiv, Tntrucat Numeri relateaza evenimentele is-torice traite de poporul Israel Tn pere-grinarile sale prin pustiu. E. Deuteronom Deuteronom, Tnsemnand Tn greaca a doua lege, este mai mult declt o simpla re-iterare a legii pentru noua generatie, desi este si aceasta. Deuteronom constituie ve-riga de legatura cu cartile istorice urma-toare, deoarece ne prezinta moartea lui Moise sj Tnlocuirea lui cu succesorul sau, Iosua. Griffith Thomas, Tn stilul sau concis si lucid, rezumS con{inutul Cartilor lui Moi¬se dupa cum urmeaza: Cele cinci car{i ale Pentateuhului relateaza intro-ducerea religiei divine Tn lume. Fiecare carte reprezinta" cate o etapa a planului lui Dumnezeu, constituind la un loc un bloc omogen. Geneza ne spune despre originea religiei sj a poporului ales al lui Dumnezeu ca mediu prin care avea sa sc manifeste aceasta religie. Exodul consemneazii transformarea israelitilor Tntr-o natiune si sta-bilirea relatiei lui Dumnezeu cu ea. Leviticul ne prezinta diversele mijloace prin care s-a menii-nut aceasta relatie. Numeri ne arata modul dc or-ganizare a israelitilor pentru a putea incepe sa traiasca viata de religie divina Tn Pamantul Fagaduin|ei. Aceasta carte ne relateaza, de asemenea, despre esecul natiunii si. Tn con-secinta, decalajul care a intervenit. iar apoi de¬spre reorganizarea natiunii. !n fine, Deute¬ronom ne arata cum au fost pregatiti israelitii, pe c&nd stateau la hotarele PSmantului F&gaduintei, pentru apropiata lor intrare Tn aceasta tara.2 III. Importanta Pentateuhului De vreme ce tot Vechiul Testament, de fapt Tntreaga Biblie se bazeaza pe aceste prime cinci carti, importanta Pentateuhului pentru religia revelata nu se poate sublinia Tndeajuns. Daca Tnvatatii necredinciosi, dc orientare rationalists ar putea submina credinta Tn integritatea si autenticitatea acestor carti, originile iudaismului s-ar pierde Tntr-o mare de incertitudini. Sa nu creada crestinii ca credinta noastra nu este afectata de asemenea atacuri, Tntrucat Noul Testament si Insu?i Domnul nostru citeaza din Cartile lui Moise, considenindu-le adev&rate si demne de Tncredere. Dr. Merrill Unger a exprimat problema Tn termeni transanti: Temelia Tntregului adevar revelat si a planului de rascumparare al lui Dumnezeu se sprijina pe Pentateuh. Daca aceasta temelie nu este demna de Tncredere, nici Biblia, Tn integralitalea sa. nu este demna de Tncredere.3 IV. Paternitatea Pentateuhului Cu exceptia unora din primele secoie crestine care au preferat sa-1 considere pe Ezra4 autorul Torei, Tn cea mai mare parte, ortodoxia iudeo-crestina a ramas §i ramane convinsa de paternitatea mozaica a Penta-teuhului. A. Paternitatea mozaica Inainte de a examina pe scurl teoria do- Introducere la Pentateuh 25 cumentara, care, in general, neaga patemi-tatea mozaica, sa semnalam probele pozi-tive care pledeaza infavoarea ei. 1. Competenta lui Moise Hartmam, criticul german din secolul al nouasprezecelea, a negat paternitalea mozaica, pe motiv ca aceasta ar fi fost lite-ralmente imposibila, intrucat scrisul nu fusese Tnca inventat. (Sau, eel pu£in, asa credeau multi la acea data!) Arheologia a demonstrat msii ca, Tn redactarea operelor sale, Moise putea opta mire eel putin cate-va forme de scriere, respectiv forma tim-purie a scrierii ebraice, hieroglifele egip-tene sau alfabetul cuneiform acadian. De-sigur Fapte 7:22 le-a spus credinciosilor, cu mult Tnainte ca arheologia sa fi confir-mat acest lucru, cS Moise a fost educat „Tn toatS Tnvatatura egiptenilor." Cand spunem ca Moise „a scris" Pentateuhul, asta pre-supune ca el ar fi putut recurge la docu-mente anterioare, pentru compunerea cartii Geneza. De asemenea sintagma „a scris Pentateuhul" permite interventia unor edi-tori inspirati Tn transferul textului ebraic de la o generatie la alta, in decursul veacu-rilor. Desigur, faptul ca ar fi putut scrie Pentateuhul nu demonslreaza ca l-a si scris. Dar, ca parinte al credintei ebraice, nu se putea ca el sa nu fi consemnat Tn per-manenta revelatia lui Dumnezeu pentru generatiile urmatoare, cum, de altfel, Ti si poruncise Dumnezeu sa faca. 2. Afirmatii ale Pentateuhului Textul Torei afirma clar ca Moise a scris uneori la porunca lui Dumnezeu. Vezi, de exemplu, Ex. 17:14; 24:4; 34:27; Numeri 33:2; Deuteronom 31:19. 3. Afirmatii biblice ulterioare Restul Cuvantului lui Dumnezeu accep¬ts de asemenea paternitatea mozaica a Pen¬tateuhului. Vezi, de exemplu: Iosua 1:7 si 1 Regi 2:3; iar in NT, Luca 24:44 si 1 Co-rinteni 9:9. 4. Marturia lui Cristos Pentru crestini, faptul calnsusi Domnul nostru a acceptat paternitatea mozaica ar trebui sa rezolve odata pentru totdeauna problema. Ideea sustinuta de unii, conform careia, Tn umanitatea Sa, Isus ar fi fost ig¬norant Tn materie de stiinta si istorie sau, dimpotriva, ca El ar fi stiut mult mai mult, dar ca S-a pretat la ignoranta si prejudeca-tile. concetatenilor Sai nu este demna de a fi luatam considerare de nici un credincios! 5. Arheologia si Pentateuhul S-a constatat ca multe obiceiuri, ter-meni, nume si detalii istorice si culturale, despre care crilicii liberali afirmau ciindva ca sunt de data .,prea tarzie" pentru a fi fost contemporane cu Moise, Tn realitale l-au precedat pe Moise cu cateva secole bune. Desi acest fapt nu „demonstreaza" paternitatea mozaica, se armonizeaza mult mai bine cu conceptia traditionala, decat cu teoria potrivit careia presupusi „redactori" sau editori din veacurile ulterioare ar fi cunoscut toate aceste detalii (Tn realitale de mult pierdute), pe care Ie-ar fi Tnsailat apoi cu atatamdemanareTntr-un tot unitar! B. Ipoteza documentary In 1753, Jean Astruc, un medic francez, a formulat leoria potrivit careia Moise ar fi compilat Geneza din doua documenie. Acele pasaje Tn care numele lui Dumnezeu apare sub forma lehova ar fi provenit, con¬form teoriei lui Astruc, djntr-o sursa, pe cand cele care II redau pe Dumnezeu prin lermenul Elohim ar proveni din alia sursa. El a notat aceste presupuse surse cu „J" (de la Jehovah) si respecliv „E" (de la Elohim, n.tr.). Mai tarziu, cercetatorii liberali au dez-voltat teoria, plasandin cele din urma toate presupusele lor surse la o data mull ulle-rioara lui Moise. AUe prezumtive docu-mente au fost definite drept „D" („deutero-nomice-1) si respectiv „P" („preotesti"). Si astfel Pentateuhul a fosl considerat un ghiy,eci de surse, coagulat Tn forma sub care se prezinta astazi Tn intervalul dintre secolul al noualea si al s.aselea Tnainte de Cristos. Ipoteza a ajuns sa fie cunoscuta Tn termeni populari sub denumirea de „Teoria JEDP1-. Cateva lucruri au facut ca ipoteza sa fie atragatoare pentru cercetatorii secoiului al 26 Introducere la Pentateuh nouasprezecelea. In primui rand, se potri-vea de minune cu teoria evolutiei, formu¬late de Darwin, care se aplica chiar atunci la multe alte domenii decateel exclusiv eel al biologiei. Apoi, spiritul de combatere a oricarei manifestari supranaturale, ce do-mina aceasta perioada, si-a gasit delectarea in incercarea de a dispretui Biblia, spunand ca nu ar fi altceva decat o lucrare pur ome-neasca. In al treilea rand, curentele uma-niste, care au mlocuit revelatia divinS cu eforturile omului, s-au armonizat perfect cu aceasta teorie. In 1878, Julius Wellhausen a populari-zat ipoteza documentary Tntr-un mod in-teligent si insulator de plauzibil. In aceasta scurta Introducere nu ne putem permite sa mentionSrn decat unele dintre principalele contraargumente care demoleaza aceasta teorie.5 Printre problemele serioase de care se love§te teoria mentionata se numara si ur-matoarele: 1. Absenta probelor de natura unor manuscrise Nu exista nici un fel de probe sub forma de manuscrise care sa demonstreze ca vre-una din lucrarile editoriale propuse de teo¬ria „JEDP" a aparut vreodata. 2. Fragmentare conflictuala si subiectiva Modul in care invatatii impart Penta-teuhul pe fragmente diferS foarte mull de la individ la individ, ceea ce tradeazS exis-tenta unor puncte de vedere extremiste si foarte subiective, in paralel cu absenta oricaror probe concrete, obiective, de na¬tura a sustine teoria. 3. Arheologia Arheologia tinde sa sustina punctul de vedere conform caruia scrierea, obice-iurile, cunostintele de ordin religios sj-cele-lalte elemente din Pentateuh sunt de data mult mai veche si in mod sigur nu din pe¬rioada mult mai t&rzie in favoarea careia se pronunta Wellhausen. 4. Lingvistica Presupusele forme de limbaj „tarziu" si numele proprii gasite in Pentateuh au fost g'asite de fapt in surse mult anterioare pe-rioadei lui Moise. Un exemplu Tl constiluie „tablele Ebla", scoase recent la lumina, care contin multe nume similare sau iden-tice cu ceie din Pentateuh. 5. Unitatea Pentateuhului Din punct de vedere editorial, cele cinci carti ale lui Moise etaleaza un grad ridicat de coeziune, ilustrand o unitate si o coe-renta care ar fi cat se poate de greu de reconciliat cu teoria presupusei alcatuiri din „lipituri" ale unor fragmente disparate. 6. Falimentul spiritual In fine, din punct de vedere spiritual, teoriile documentare, chiar si modificate de arheologie si de alte teorii similare, sunt nedemne fata de neasemuit de frumoasele adevaruri consfintite in aceste carti. Daca aceste teorii ar fi adevarate, Pentateuhul ar fi, dupa cum s-a exprimat Dr. Unger: „neautentic, neistoric si nedemn de Tn-credere - o nascocire a oamenilor, iar nu opera lui Dumnezeu."6 V. Data Pentateuhului Continutul Pentateuhului coboara In timp pana la creatie, de$i, evident, con-semnarea acestui eveniment a avut loc cu mii de ani mai tatziu. Cum e si normal, da¬ta redactarii Pentateuhului asupra careia vom cadea de acord va depinde de identi-tatea autorului pentru care optam. CercetStorii liberali dateaza, m mare, diversele etape in care se imparte Penta-teuhul, potrivit teoriilor lor, dupa cum urmeaza: asa-numitui „Document J" este plasaiinjurul anului 850T.Cr.; „Documen-tul E" prin anul 7501.Cr.; „Documentul D" in jurul anului 621 T.Cr.;7 iar „Documentul P[i prin anul 500?.Cr. Cercetatorii conservatori plaseaza, in general, aparitia Pentateuhului in preajma perioadei Exodului, respectiv Tn secolul a! cincisprezecelea T.Cr. Unii prefera o data a acestui eveniment situata cam cu un secoi si jumState mai tarziu. Probabil ca cea mai bunS data, care -sa Introducere la Pentateuh 27 se corespundS tuturor datelor biblice, s-ar situa Tntre 1450-1410 i.Cr. Pentru mai multe detalii, vezi comentariul asupra cartilor individuate din Comentariul Bi-blic al Credinciosului. VI. Concluzii Incheiem Introducerea la Pentateuh cu afirmatiile celui mai proeminent cercetator Canadian al Vechiului Testament: Pentateuhul este o compozi(ie omogena in cinci volume, §i nu o comasare de lucrari disparate §i doar aleator fnrudite. El descrie, pe un fundal acreditat din punct de vedere istoric, maniera in care Dumnezeu S-a revelat oamenilor §i i-a ales pe israeliti pentru o lucrare si o miirturie specials in lume, in decursul istoriei umane. Rolul lui Moise in formularea acestui corpus literar pare sa fie pre-eminent, §i nu e defel Iipsit de temei faptul ca i s-a acordat un loc de mare cinste tn dezvoltarea epopeii formarii natiunii Israel, fiind venerat deopotriva de evrei si de crestini, ca marele intermediar a! stravechii Legi.8 NOTE FINALE JTermenul teuchos desemna initial o u-nealta sau o scula, iar mai tarziu un sul pentru scris. 2W. H. Griffith Thomas, The Penta¬teuch, p. 25. -^Merrill F. Unger, Unger's Bible Hand-book, p. 35. ^Filozoful evreu Spinoza 1-a considerat, de asemenea, pe Ezra autorul Pentateuhu-lui. ?0 abordare crestina se poate gasi in R. K . Harrison, Introduction to the Old Tes¬tament (Grand Rapids: Wm. B. Eerdmans Publishing Co., 1966). Prozatorul ameri-can de origine evreiasca Hermann Wouk a prezentat teoria in This Is My God (Garden City, NY: Doubleday & Co!, 1959). 6Unger, Handbook, p. 35. 7Multi liberali propun o data atat de con-crete pornind de la conceptia gresita polri-vit careia Iosia ar fi „gasit" (cite$te: „nasco-cit") ceea ce se cheama astazi Deutero-nomul cu scopul de a promova un centru de Tnchinaciune Tn capitala sa, lerusalim. SHarrison, Introduction, p. 541.