La creatie omul a fost inzestrat de Dumnezeu cu cel mai de pret dar-libertatea, adica posibilitatea de a alege intre bine si rau, Dumnezeu si diavol, pacat si virtute. Desi este o fiinta libea aceasta libertate nu trebuie inteleasa ca libertinism, caci a fi liber inseamna a fi si responsabil cu folosirea propriei libertati.
Pentru un adolescent aflat la varsta critica a rebeliunii si lipsei de respect pentru orice auoritate, libertatea poate fi unori un risc prea mare daca este folosita in mod abuziv, ducandu-l pe adolescent pe calea pacatului si a viciului. Filosoful grec Platon , in celebrul sau "mit al pesterii" vorbeste de iluzia umbrei lucrurilor reale pentru omul aflt sub impulsul instinctelor animalice. Acesta este omul supus total pacatului si viciului, care vede il libertatea cu care l-a inzestrat Creatorul un prilej permanent de comitere a pacatului.
Dar ce este pacatul? Este incalcarea cu deplina stiinta si voie libera a poruncilor divine ce reflecta vointa Creatorurului, Mantuitorului si Sfantitorului vietii noastre. Originea pacatului se afla in vointa libera a omului, care a calcat deliberat porunca Creatorului, din ispita diavolului. Pacatul nu isi are deci originea la Dumnezeu, care nici nu il doreste, ingaduindu-l insa, pentru a nu afecta libertatea omului.
Din ispita diavolului si consimtirea libera a protoparintilor pacatul intra in firea umana, cu toate ca el n tine de firea omului, caci Dumnezeu le-a facut pe toate bune foarte. Daca pacatul este o fapta izolata patima este deprinderea si persistarea in pacat, fiind opusa virtutii, devenind o a doua natura a omului.Sfintii Parinti vorbesc de mai multe trepte pana la faptuirea pacatului, prima treapta fiind ispita(indemnul la pacat), urmata de pofta(dorinta de a sa varsi ceva oprit de legea morala sau poruncile divine), apoi de consimtire(aceptarea de a comite fapta) si comiterea propriuzisa.
Prin pacat omul se indeparteaza de Dumnezeu, savarsirea pacatului aducand omului moartea sufleteasca.
Putem clasifica pacatele astfel: 1. Pacatul stramosesc-comis o singura data de Adam si Eva, in Rai, mostenindu-se sub forma de slabiciuni si inclinatie spre rau, prin nastere, de toti urmasii acestora.
2. Pacatele personale - sunt cele comise de fiecare om in parte ramificandu-se in 3 mari categorii:
a). capitale
b)impotriva Sf. Duh
c)strigatoare la cer.
a). Pacatele capitale-izvorasc din naura slabita de pacatul stramosesc fiind in numar de 7: 1. Mandria sau pretuirea peste masura a propriei persoanea si desconsiderarea semenilor sai(ea naste aroganta, egoismul, clevetirea sau barfa, ipocrizia si lauda de sine), 2. Iubirea de argint-dorinta nemasurata de a acumula bunuri materiale, facand din aceasta singurul scop al vietii(naste furtul, inselaciunea, coruptia, minciuna, nedreptatea, juramantul stramb), 3. Desfranarea-dorirea si comiterea unor fapte imorale(precurvie, adulter, pedofilia si alte pacate de natura intima), 4. Invidia-este parerea de rau pentru binele aproapelui si bucuria nejustificata pentru necazurile si suferintele acestuia(naste ura, barfa, uciderea sau clevetirea), 5. Lacomia-este dorinta de a manca si a consuma bauturi alcoolice in exces(naste egoismul, defaimarea nepasarea fata de cele sfinte), 6 Mania-este pornirea de a face rau cuiva cu sau fara motiv(naste nedreptatea uciderea, sau violenta si dezbinarea), 7. Lenea-este nepasarea pentru ndeplinirea indatoririlor(naste furtul, invidia sau mania).
b). Pacatele impotriva Sfantului Duh-sunt cele ce incalca constient legea divina. Ele se opun celor 3 mari virtuti roade ale Duhului: credinta, nadejdea si iubirea. Cele impotriva credintei sunt: NECREDINTA SAU ATEISMUL, EREZIA SAU INVATATURA DE CREDINTA GRESITA, APOSTAZIA SAU PARASIREA CREDINTEI PROPRII, SUPERSTITIA SI MAGIA DAR SI INDIFERENTISMUL RELIGIOS(SECULARIZAREA).
Cele impotriva nadejdii sunt: DEZNADEJDEA, INCREDEREA PESTE MASURA IN IERTAREA LUI DUMNEZEU.
Cele impotriva iubirii sunt: NEPOCAINTA PANA LA MOARTE SI NEACCEPTAREA LUCRARILOR BISERICII IN VIATA NOASTRA.
c). Pacatele strigatoare la cer- sunt cele care reclama pedeapsa chiar aici pe pamant, murdarind chipul lui Dumnezeu in om, izvorand din rautate si fiind facute cu premeditare: UCIDEREA SAU CRIMA(OMUCIDEREA, SINUCIDEREA, AVORTUL SI EUTANASIA), HOMOSEXUALITATEA, ASUPRIREA VADUVELOR, ORFANILOR SI A ALTOR CATEGORII DEFAVORIZATE, NECINSTIREA PARINTILOR si OPRIREA PLATII LUCRATORILOR.
Viciul- intra tot in categoria pacatului fiind voia statornica de a incalca poruncile lui Dumnezeu. Omul vicios are cunostinta de starea in care se afla, dar nu il deranjeaza , facandu-i placere sa staruiasca in aceata faradelege.
Pacatul poate fi invins prin vointa proprie si cu ajutorul harul lui Dumnezeu. Ca mijloace clasice de lupta impotriva pacatului avem: rugaciunea, pocainta urmata de marturisirea pacatelor si virtutea sau fapta cea buna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu